Aflați totul despre perioada religioasă a Postului Mare!

Postul religios este perioada de patruzeci de zile care precede Paștele, considerată principala sărbătoare a creștinismului, deoarece simbolizează Învierea lui Iisus Hristos, o practică prezentă în viața adepților acestei religii încă din secolul al IV-lea.

În cele patruzeci de zile care preced Săptămâna Sfântă și Paștele, creștinii se dedică reflecției. Cel mai des întâlnit este să se reculeagă în rugăciune și să facă penitență pentru a-și aminti cele patruzeci de zile pe care Isus le-a petrecut în deșert, precum și suferințele răstignirii.

Pe parcursul articolului, semnificația perioadei de post religios va fi explorată mai în detaliu, așa că, dacă doriți să aflați mai multe despre aceasta, continuați să citiți.

Înțelegând mai multe despre Postul Mare religios

Postul religios este o sărbătoare legată de doctrinele creștine, care își are originea în secolul al IV-lea și începe în Miercurea Cenușii. În această perioadă, adepții creștinismului fac penitență pentru a comemora suferințele lui Iisus Hristos, iar slujitorii bisericilor poartă veșminte purpurii, ca simbol al durerii și al tristeții.

Mai multe detalii despre Postul Mare religios vor fi comentate mai jos, pentru a lărgi înțelegerea. Pentru a afla mai multe, citiți mai departe.

Ce este?

Postul Mare religios este o perioadă de patruzeci de zile care precede Săptămâna Sfântă și Paștele, ocazie cu care se marchează Învierea lui Iisus Hristos. Din secolul al IV-lea, acesta a fost întotdeauna celebrat duminica de către bisericile luterană, ortodoxă, anglicană și catolică.

Se poate spune că această perioadă începe în Miercurea Cenușii și durează până în Duminica Floriilor, care precede Paștele. Aceasta deoarece ciclul pascal cuprinde trei faze distincte: pregătirea, celebrarea și prelungirea. Astfel, Postul religios este o pregătire pentru Paște.

Când a apărut?

Se poate spune că Postul Mare a apărut în secolul al IV-lea d.Hr. Cu toate acestea, abia după scrisoarea apostolică a Papei Paul al VI-lea a fost delimitată această perioadă, iar în prezent Postul Mare durează 44 de zile. Deși multă lume asociază sfârșitul acestuia cu Miercurea Cenușii, el durează de fapt până joi.

Ce înseamnă Postul Mare?

Pentru credincioșii diferitelor biserici legate de catolicism, Postul religios reprezintă o perioadă de pregătire spirituală pentru sosirea Paștelui. Astfel, este o perioadă care cere reflecție și sacrificii. De aceea, unele persoane sunt dispuse să frecventeze mai regulat biserica în această perioadă și să își intensifice practicile în cele 44 de zile ale Postului Mare.

În plus, credincioșii aleg să adopte un stil de viață mai simplu în această perioadă, pentru a-și aminti de suferințele lui Iisus Hristos în deșert. Intenția este de a trăi o parte din încercările Sale.

Postul Mare și ziua a șaptesprezecea

Perioada septuagenară poate fi descrisă ca fiind o perioadă liturgică în creștinism care are ca scop pregătirea pentru Paște. Precedată de Carnaval, această perioadă este o reprezentare a creației, ridicării și căderii omului.

Perioada în cauză începe în Duminica a șaptea, a noua duminică înainte de Paște, și durează până în Miercurea Cenușii, care este prima zi a Postului Mare religios.

Postul catolic și Vechiul Testament

Numărul 40 este o prezență recurentă în Vechiul Testament și, în diferite momente, pare să reprezinte perioade de mare însemnătate pentru catolicism și pentru comunitatea evreiască. Ca exemplu, putem cita povestea lui Noe, care, după ce a construit arca și a supraviețuit potopului, a trebuit să petreacă 40 de zile în derivă până când a ajuns la o fâșie de pământ solid.

Pe lângă această poveste, merită să o amintim pe cea a lui Moise, care a rătăcit timp de 40 de zile prin deșertul Egiptului pentru a-și conduce poporul spre țara promisă.

Postul catolic și Noul Testament

Postul catolic apare și în Noul Testament. Astfel, la 40 de zile de la nașterea lui Iisus Hristos, Maria și Iosif și-au dus fiul la templul din Ierusalim. Un alt registru foarte simbolic care face referire la cifra 40 este timpul pe care Iisus însuși l-a petrecut în deșert înainte de a-și începe viața publică.

Alte forme de post religios

Există multe forme diferite de post religios, cum ar fi Postul Sfântului Mihail, iar practica depășește catolicismul și este adoptată de alte doctrine, cum ar fi Umbanda. Prin urmare, este important să cunoaștem aceste particularități pentru a avea o viziune mai largă asupra perioadei și a semnificațiilor sale.

Dacă doriți să aflați mai multe despre alte forme de post religios, vă rugăm să continuați să citiți acest articol.

Sfântul Mihail Postul Mare

Postul Sfântului Mihail este o perioadă de 40 de zile care începe pe 15 august și durează până pe 29 septembrie. Creat în 1224 de Sfântul Francisc de Assisi, în această perioadă a anului, religioșii fac rugăciuni și posturi inspirate de Sfântul Arhanghel Mihail.

Acest lucru se datorează faptului că Sfântul Francisc de Assisi credea că acest arhanghel are funcția de a salva sufletele în ultima clipă. De asemenea, avea capacitatea de a le scoate din purgatoriu. Prin urmare, este un omagiu adus sfântului, deși are fundamente foarte asemănătoare cu cele ale Postului Mare, care amintește de suferințele lui Iisus Hristos.

Postul Mare în Umbanda

La fel ca în catolicism, Postul Mare în Umbanda începe în Miercurea Cenușii și are ca obiectiv pregătirea pentru Paște. Este o perioadă dedicată retragerii spirituale, iar cele 40 de zile au și rolul de a reflecta timpul petrecut de Iisus în deșert.

Prin urmare, perioada ar trebui folosită pentru a se gândi la existență ca întreg și la pașii necesari pentru a evolua. Practicanții Umbanda cred că Postul Mare este o perioadă de instabilitate spirituală și, prin urmare, încearcă să se protejeze și caută purificarea inimii și a spiritului în această perioadă.

Postul Mare în Ortodoxia occidentală

Calendarul Bisericii Ortodoxe are unele diferențe față de calendarul tradițional, astfel că acest lucru se reflectă în Postul Mare. Deși scopurile perioadei sunt aceleași, datele sunt modificate. Acest lucru se datorează faptului că, în timp ce Crăciunul romano-catolic este sărbătorit pe 25 decembrie, ortodocșii sărbătoresc această dată pe 7 ianuarie.

În plus, durata Postului Mare a fost și ea modificată, iar pentru ortodocși sunt 47 de zile, pentru că duminicile nu sunt numărate în romano-catolicism, ci sunt adunate de ortodocși.

Postul Mare în Ortodoxia Orientală

În Ortodoxia răsăriteană, există o perioadă de pregătire pentru Postul Mare care durează patru duminici. Acestea au teme specifice care au rolul de a actualiza momente din istoria mântuirii: Duminica Fiului risipitor, Duminica Dăruirii cărnii, Duminica Dăruirii laptelui și Duminica Fariseului și a Publicanului.

Fiecare dintre ele are un scop diferit. Cu titlu ilustrativ, se poate sublinia faptul că în Duminica Fiului risipitor se vestește Sfânta Evanghelie după Luca, iar credincioșii sunt invitați să se programeze la spovedanie.

Ortodoxia etiopiană

În ortodoxia etiopiană, există șapte perioade distincte de post în timpul Postului Mare, care este văzut și ca o perioadă de pregătire pentru Paște, dar care durează 55 de zile consecutive.

Prin urmare, în timpul Postului Mare, se renunță la toate produsele de origine animală, cum ar fi carnea, ouăle și produsele lactate. Abținerea are loc întotdeauna miercurea și vinerea.

Stâlpii Postului Mare

Postul Mare are trei piloni fundamentali: rugăciunea, postul și milostenia. Potrivit catolicismului, este necesar să postim pentru a ne purifica spiritul și pentru a ne aminti de încercările lui Iisus în timpul celor 40 de zile petrecute în deșert.

Mai multe detalii despre pildele Postului Mare vor fi comentate mai jos. Dacă doriți să aflați mai multe despre acest lucru, continuați să citiți articolul.

Rugăciune

Rugăciunea este considerată unul dintre stâlpii Postului Mare, deoarece funcționează ca o reprezentare a relației dintre Dumnezeu și om. Mai mult, ea apare în pasajul de la Matei 6:15, în care sunt așezate cum se cuvine stâlpii Postului Mare.

În pasajul în cauză, se sugerează că rugăciunile trebuie făcute în secret, întotdeauna într-un loc ascuns, astfel încât să se primească răsplata. Acest lucru este asociat cu ideea că nimeni nu trebuie să fie martor la penitențele pe care le face fiecare persoană, deoarece este vorba despre relația dintre ea și Dumnezeu.

Postul

Postul este în măsură să definească relația ființei umane cu aspectele materiale ale existenței sale. De aceea, el este unul dintre pilonii Postului Mare și este prezent în pasajul din Matei 6. În acest pasaj, postul este amintit ca o practică ce nu trebuie privită cu tristețe, deoarece acesta este un semn de ipocrizie.

În pasajul în cauză, oamenii care nu postesc din inimă sunt citați ca fiind cu privirea în jos pentru a atrage atenția asupra lor. Prin urmare, ca și rugăciunea, nici postul nu ar trebui să fie lăudat.

Caritate

Caritatea, numită în Biblie și milostenie, este o practică ce vorbește despre relația pe care o stabilim cu aproapele nostru. Iubirea față de semeni a fost una dintre marile învățături ale lui Iisus și, de aceea, capacitatea de a arăta milă pentru suferința celorlalți este prezentă în pildele Postului Mare, fiind citată în Matei 6.

În acest pasaj, milostenia apare, de asemenea, ca fiind ceva ce trebuie făcut în secret și nu pentru a demonstra generozitatea celui care suplinește nevoia unei alte persoane. A face acest lucru doar pentru a fi văzut ca fiind caritabil este considerat ipocrit de către catolicism.

Practici de Postul Mare

În timpul Postului Mare este necesar să adoptăm câteva practici. Biserica Catolică, prin Evanghelie, stabilește principiile rugăciunii, postului și carității, dar există și alte practici care pot fi derivate din acestea trei și care ajută în ideea de pregătire spirituală pentru perioada pascală, ajutând în ideea de reculegere pentru reflecție.

Mai multe detalii despre aceste aspecte vor fi comentate mai jos, dacă doriți să aflați mai multe despre acestea, continuați să citiți articolul.

Dumnezeu în lumina reflectoarelor

Dumnezeu ar trebui să fie în centrul atenției în timpul Postului Mare. Acest lucru se exprimă prin rugăciuni, dar și prin ideea de reculegere. Astfel, în aceste 40 de zile, creștinii ar trebui să rămână mai retrași și mai reflexivi, gândindu-se la relația lor cu Tatăl și la prezența dreptății, a iubirii și a păcii în viața lor.

Întrucât Postul Mare este și o perioadă de căutare a Împărăției Cerurilor, această relație mai strânsă cu Dumnezeu poate sfârși prin a se reflecta în viața catolicului pe tot parcursul anului, făcându-l să se concentreze și mai mult asupra credinței sale.

Aprofundarea vieții sacramentale

Un contact mai strâns cu viața sacramentală este o modalitate de a ne apropia și mai mult de Isus în timpul Postului Mare. De aceea, este important să știm că în timpul Postului Mare există mai multe sărbători diferite. Prima dintre acestea are loc în Duminica Floriilor și reprezintă începutul Săptămânii Sfinte.

Celelalte comemorări sunt Cina cea de Taină, Vinerea Patimilor și Sâmbăta Aleluia, când are loc Vigilia Pascală, cunoscută și sub numele de Liturghia Focului.

Citirea Bibliei

Religia ar trebui să fie prezentă în orice moment în timpul Postului Mare, fie prin latura sa mai filozofică, fie prin rugăciuni sau prin citirea Bibliei. Astfel, catolicii obișnuiesc să adopte câteva practici pentru ca acest moment să fie mai recurent în zilele de post.

În plus, citirea Bibliei este un mod de a ne aminti de toate suferințele pe care le-a trăit Iisus Hristos în deșert, ceea ce este, de asemenea, unul dintre scopurile Postului Mare. În acest fel, este posibil să vedem mai clar valoarea sacrificiului său.

Postul de atitudini și cuvinte inutile

Postul este o practică prezentă în timpul Postului Mare, dar nu întotdeauna în mod literal. El poate fi legat de cuvintele și atitudinile adoptate de o persoană. Astfel, aceasta poate alege să renunțe la comportamente recurente în viață, de care este dificil să se debaraseze în alte momente.

Scopul Postului Mare este și acela de a-i ajuta pe adepții catolicismului să găsească o cale pentru evoluția lor spirituală. Prin urmare, a reuși să schimbi obiceiurile care nu sunt pozitive în ochii lui Dumnezeu este, de asemenea, ceva valabil pentru Postul Mare.

Abstinența alimentară

Abstinența de la mâncare este, de asemenea, o practică destul de frecventă în timpul Postului Mare, care funcționează ca o modalitate de a ne aminti de încercările materiale prin care a trecut Iisus în timpul celor patruzeci de zile petrecute în deșert și care variază în funcție de religie.

Astfel, în timp ce unii catolici renunță la consumul de carne roșie timp de 40 de zile, există alții care postesc cu anumite ocazii. În plus, carnea nu este singurul mijloc de a practica abstinența alimentară și există credincioși care aleg să retragă din viața lor ceva ce obișnuiesc să consume cu constanță.

Abstinența sexuală

O altă formă de post este abstinența sexuală, care poate fi interpretată și ea ca o formă de purificare. Detașarea de pofte este văzută de catolicism ca o formă de înălțare spirituală, deoarece fără distracțiile cărnii credincioșii au mai mult timp pentru a se conecta cu viața lor religioasă și pentru a se dedica rugăciunilor pe care le cere perioada.

Prin urmare, abstinența sexuală poate fi văzută ca o formă de înălțare spirituală în timpul Postului Mare și este valabilă ca formă de penitență pentru catolici în această perioadă.

Caritate

Caritatea este unul dintre pilonii de susținere ai Postului Mare, deoarece vorbește despre modul în care ne purtăm cu ceilalți. Cu toate acestea, Biblia însăși sugerează că nu trebuie anunțată, ci făcută în liniște.

În caz contrar, este considerată ipocrizie, deoarece autorul vrea doar să fie văzut ca o persoană bună și nu caută cu adevărat o evoluție spirituală. Potrivit catolicismului, recompensa pentru caritate este chiar actul de a ajuta. Prin urmare, nu trebuie așteptat nimic în schimb pentru această practică.

Duminicile din Postul Mare religios

În total, perioada Postului religios cuprinde șase duminici, care sunt numite cu cifre romane de la I la VI, ultima fiind Duminica Floriilor, a Patimilor. Potrivit doctrinei, aceste duminici au prioritate și chiar dacă în această perioadă au loc alte sărbători catolice, acestea sunt mutate.

Mai multe detalii despre duminicile din Postul Mare religios vor fi comentate mai jos, dacă doriți să aflați mai multe despre acest lucru, continuați să citiți articolul pentru a afla.

Duminică I

Sfintele Liturghii de duminică din timpul Postului Mare sunt diferite de celelalte, mai ales în ceea ce privește lecturile. Astfel, pasajele citite în timpul slujbelor au menirea de a reaminti Istoria Mântuirii, ca o modalitate de pregătire a credincioșilor pentru marele eveniment al Paștelui, Învierea lui Isus Cristos.

Având în vedere acest lucru, lectura pentru Duminicii I din Postul Mare este povestea originii și a creației lumii în șapte zile. Această lectură este considerată parte a ciclului A, deoarece este legată de momentele culminante ale umanității.

Duminică II

În cea de-a doua duminică din Postul Mare, lectura se concentrează asupra poveștii lui Avraam, considerat de doctrină drept părintele credincioșilor. Este o poveste a unei călătorii pline de sacrificii de dragul iubirii sale pentru Dumnezeu și al credinței sale.

Se poate afirma că această povestire face parte din ciclul B, deoarece este axat pe relatări referitoare la Legământ, printre care se remarcă povestea lui Noe și a arcei. În plus, lauda anunțată de Ieremia poate fi, de asemenea, clasificată printre pasajele acestui ciclu.

Duminică III

Duminica a treia, Duminica a III-a, relatează povestea Exodului condus de Moise, când acesta a traversat deșertul timp de patruzeci de zile împreună cu poporul său pentru a-l conduce spre țara promisă. Povestea în cauză este una dintre principalele apariții ale cifrei 40 în Biblie și, prin urmare, este destul de importantă în timpul Postului Mare.

Această povestire este considerată a fi din ciclul C. Acest lucru se datorează faptului că este legată de prisma închinării și vorbește despre ofrande. De asemenea, este mai aproape de lucrurile care sunt sărbătorite efectiv de Paște.

Duminică IV

Duminica a patra din Postul Mare este cunoscută sub numele de Duminica lui Laetare. Numele are origini latine și provine de la expresia Laetare Jerusalem, care înseamnă ceva apropiat de "bucură-te, Ierusalime". În această duminică, parametrii Sfintei Liturghii celebrate, precum și ai oficiului solemn, pot fi roși.

În plus, merită menționat faptul că culoarea liturgică pentru Duminica a patra din Postul Mare este purpuriu, care reprezintă tristețea provocată de suferința trăită de Iisus Hristos în timpul vieții sale pe pământ, precum și amintirea durerii răstignirii.

Duminică V

Duminica a cincea este dedicată profeților și mesajelor lor. Prin urmare, poveștile despre mântuire, acțiunea lui Dumnezeu și pregătirea pentru evenimentul central, care este misterul pascal al lui Iisus Hristos, au loc în această perioadă a Postului religios.

De aceea, merită să observăm că predicile din timpul duminicilor urmează o progresie care atinge punctul culminant în ziua a șasea, dar care trebuie să fie construită treptat până când este pregătită. Astfel, duminica a V-a reprezintă o piesă cheie pentru a face mai clar drumul spre Paști.

Duminică VI

Duminica a șasea din Postul Mare se numește Palma Patimilor. Ea precede sărbătoarea Paștelui și și-a primit numele pentru că, înainte de slujba principală, are loc o binecuvântare a ramurilor. După aceea, catolicii ies în procesiune pe străzi.

În Duminica Floriilor, veșmintele celor care celebrează Sfânta Liturghie ar trebui să fie roșii, care au acest simbolism al Patimilor pentru a vorbi despre dragostea lui Hristos pentru umanitate și despre sacrificiul său în numele acesteia.

Informații suplimentare despre Postul Mare religios

Postul religios este o perioadă care are multe detalii diferite. Astfel, există unele culori adoptate de doctrinele catolice în sărbătorile lor, precum și aspecte legate de durata perioadei în sine, care pot fi explicate chiar de Biblie. În plus, unele persoane au îndoieli cu privire la ceea ce se poate și ce nu se poate face în timpul Postului Mare.

Aceste detalii vor fi explicate în următoarea secțiune a articolului, așa că, dacă doriți să aflați mai multe despre acest lucru, continuați să citiți.

Culorile Postului Mare

Canonul culorilor liturgice a fost definit de Sfântul Pius al V-lea în 1570. Conform celor stabilite la acea vreme, responsabilii pentru celebrările catolice puteau folosi doar alb, verde, negru, violet, roz și roșu. În plus, pentru fiecare culoare au fost definite specificații și date.

În acest sens, Postul Mare este o perioadă marcată de prezența purpurii și a roșului. Purpuriul este folosit în timpul tuturor sărbătorilor duminicale, chiar și în Duminica Floriilor, care are prezența roșului.

Ce nu putem face în timpul Postului Mare?

Mulți oameni asociază Postul Mare cu o perioadă de mari privațiuni, dar nu există o definiție precisă a ceea ce se poate și ce nu se poate face în această perioadă. De fapt, perioada este structurată în jurul a trei piloni: caritatea, rugăciunea și postul. Totuși, acestea nu trebuie să fie luate în mod literal.

În acest sens, postul poate fi înțeles ca renunțare la ceva ce se consumă frecvent, de exemplu. Ideea este doar aceea de a trece printr-un fel de privațiune pentru a înțelege sacrificiul făcut de Iisus Hristos în zilele petrecute în deșert.

Evanghelicii respectă și ei Postul Mare?

În Brazilia, toate formele de catolicism sunt prezente. Cu toate acestea, când vine vorba de luteranism, din care provin evanghelicii, aceștia nu respectă Postul Mare. De fapt, ei resping complet folosirea catolică a acestei perioade, chiar dacă unele dintre bazele sale sunt stabilite în Biblie, o carte pe care și ei o urmează.

Numărul 40 și Biblia

Numărul 40 este prezent în Biblie în mai multe momente. Astfel, pe lângă perioada pe care Iisus Hristos a petrecut-o în deșert și care este amintită de Postul Mare, se poate evidenția faptul că Noe, după ce a depășit potopul, a trebuit să stea 40 de zile în derivă până când a găsit o fâșie de pământ ferm.

În plus, este interesant de menționat și faptul că Moise, care a traversat deșertul împreună cu poporul său pentru a-l conduce spre pământul făgăduinței timp de 40 de zile. Așadar, simbolistica este destul de semnificativă și are o asociere foarte directă cu ideea de sacrificiu.

Perioada Postului Mare este pregătirea pentru Paște!

Perioada Postului Mare este extrem de importantă pentru catolicism, deoarece funcționează ca o pregătire pentru Paște, principala sa sărbătoare. Astfel, în această perioadă a anului se urmărește rememorarea încercărilor lui Iisus Hristos până la momentul învierii sale.

În plus, bisericile adoptă un format de celebrare a Liturghiei duminicale care amintește de începutul creației, ca o modalitate de a-i face pe credincioși să înțeleagă cum s-a ajuns la punctul de sacrificiu al Fiului lui Dumnezeu.